Din mila lui Dumnezeu, în anul 1992, după o perioadă de 43 de ani în care a fost închisă, Mănăstirea Hîncu îşi reîncepe activitatea.
Prin dispoziţiile Guvernului Republicii Moldova nr. 34(d) din 17.02.92 şi 133(d) din 25.05.92 pămîntul complexului mănăstiresc trece în posesia comunităţii monahale creştin–ortodoxe cu excepţia lotului pentru cultivarea plantelor medicinale şi a edificiilor construite de U.S.M. “N. Testemiţeanu” din or. Chişinău. Însă mai apoi, Guvernul Republicii Moldova prin hotărîrea nr.721 din 19.11.93 transmite mănăstirii Hâncu şi cele 49,25 ha de pămînt restante, din uzul funciar al universităţii.
La 10 septembrie 1992 Clopotul Credinţei i-a adunat pe pe adevăraţii creştini, care au format obştea monahală a Mănăstirii Hâncu.
Prin binecuvîntarea Înalt Prea Sfinţitului Vladimir, Mitropolit al Chişinăului şi al întregii Moldove, duhovnic al Mănăstirii Hâncu a fost numit ieromonahul Petru (Musteaţă), originar din satul Lupa - Rece, judeţul Chişinău, care a fost hirotonit ulterior în cinul de arhimandrit.
Mănăstirea şi chiliile au fost găsite de Arhimandritul Petru în paragină şi în ruini. Avînd Harul Duhului Sfînt şi dragoste nemărginită faţă de El, Bunul Dumnezeu a trimis aici primele vieţuitoare ale obştii, care au primit aici votul monahal: al ascultării, sărăciei şi al castităţii.
Toamna anului 1992 va rămîne pentru totdeauna în inimile multor creştini, deoarece odată cu căderea frunzelor, aşezarea covorului multicolor pe pămîntul Său, Dumnezeu povăţuieşte paşii spre Casa Sa.
Credinţa adevărată şi cugetul luminat de puterea Tatălui Ceresc îl fac pe arhimandritul Petru să ridice crucea sa, deosebit de grea. În primăvara anului 1993 începe reparaţia bisericii de iarnă cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, finisată în luna septembrie a aceluiaşi an. Tot atunci au fost reparate cele 2 clădiri vechi.
La 25 august 1992, în prezenţa Înalt Prea Sfinţitului Vladimir, Mitropolit al Chişinăului şi întregii Moldove tînăra Zinaida Cazacu depune jurămăntul monahal primind numele Parascheva în cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva. Astfel ea devine prima călugăriţă a Mănăstirii Hâncu după redeschiderea complexului monahal. Pe 27 octombrie 1993, la hramul mănăstirii, maica Parascheva, prin decret mitropolitan, este numită stareţă a mănăstirii cu titlul de egumenă.